Cap I.

1. Cap I.

Aro se uita la mine cu ochi patrunzatori, stand pe inaltul lui tron.

- Da-mi mana, spuse el, calm, ca intodeauna.

I-am vazut pe Jane si Alec uitandu-se la mine din coltul giganticei incaperii.

Aro ma lua de mana, delicat, dar rapid.

Statu asa cam jumatate de minut. Apoi spuse:

- Ai avut un trecut interesant si primejdios. Bine ai venit in garda Volturilor, Cathy.

Apoi isi apropie coltii de gatul meu, si asta este tot ce-mi amintesc din viata mea umana.

Stateam in camera mea.

Daca se putea numi camera.

Mai mica decat o camara, iar cei patru pereti bej parca ma striveau.

Aveam o mini-biblioteca, cu aproximativ cincisprezece carti in ea. Mai aveam un scaun  rupt, pe care il adoram. Atat.

Aro mi-era ca un tata. De cand m-a transformat in vampir, m-a instruit si mi-a aratat  intreaga Italia. Era o tara minunata, o iubeam. Era casa mea.

Dar de fiecare data cand il intrebam daca am o putere ca el, Jane sau Alec, sau daca stie ceva despre trecutul meu, el schimba subictul.

Dar eram sigura ca stia.

Cand mi-a prins mana…

M-am gandit sa merg la el, sa-i spun exact ceea ce simt.

Am ajuns in aceea gigantica incapere, pe care el o numea „sufragerie”, locul unde am devenit vampir.

- Aro, am spus. Te rog, fii sincer cu mine. Ce-ai vazut cand m-ai luat de mana?

Se uita suprins la mine, apoi ofta.

- Am sperat ca nu-ti vei aduce aminte de partea asta.

Jane statea langa tronul lui Aro. Se uita la mine plina de ciuda. Intodeauna imi arunca acea privire cand el imi dadea putina atentie.

- Pai, trecutul tau nu este unul tocmai placut, spuse Jane rautacios.

Aro se uita la Jane cu o expresie gen „taci din gura!”, iar Jane tacu.

- Cathy, draga, nu am crezut ca vom ajunge vreodata la aceasta discutie, de aceea inca nu stiu ce sa-ti spun. Revino maine.

M-am uitat atenta la el. Am oftat, apoi am plecat.

Nu aveam ochi la spate, dar parca puteam simti ca bunul Aro se uita cu parere de rau la mine, iar Jane, ca deobicei, cu ciuda.

Alec trecu pe langa mine si imi atinse umarul.

Il simteam mai diferit ca deobicei, dar nu conta.

Am ajuns in „camara mea”. M-am uitat prin biblioteca mea. Aceleasi carti prafuie stau pe aceste rafturi de cinci ani.

Mi-a atras atentia o carte. Se numea „Puterile supranaturale ale vampirilor”. Am luat-o in mana, am suflat cu putere praful si am inceput sa o rasfoiesc.

1988- oamenii care s-au nascut in acest an si se tranforma in vampiri au puterea de a se face invizibili.

1989- oamenii care s-au nascut in acest an si se transforma in vampiri au puterea de a se teleporta in trecut…

Stai, eu sunt nascuta in 1989.

Pot calatori in trecut?